Fotografia, subiectivismul şi creativitatea



Paradoxul imaginii văzute prin obiectiv: subiectivism!

_DSC2523

Deseori se spune că obiectivul aparatului de fotografiat nu minte şi nu iartă, captează detalii uneori neobservate în momentul fotografierii şi redă realitatea aşa cum este ea.

Totuşi fotografii mai experimentaţi ştiu că realitatea fotografiată este una şi cea prezentată în imagine este alta. Că acea realitate prezentată în imagine unora poate să le placă iar altora să nu le placă.

Am spus în nenumărate rânduri că fotografia este al naibii de subiectivă.

La fel cum sunt şi alte ramuri ale artei, fotografia inevitabil este tratată cu subiectivism.

Cum au spus şi alţi autori şi nu trebuie să fi filozof sau doctor în psihologie, percepţia şi interpretarea unei fotografii se bazează pe întreaga noastră cultură şi experienţă trăită până la acel moment.

La fel şi în momentul declanşării aparatului, fotograful va face un apel la întreg complexul său mintal (cel puţin aşa ar trebui), pentru a rezolva dilema: cât încadrez, ce introduc în imagine, unde anume plasez subiectul, lumina de unde vine, pentru cine fac imaginea?

Subiectivismul apare şi în momentul când privim o imagine.

Mereu ne vom raporta la ceea ce cunoaştem deja atunci când privim fotografii. O facem involuntar. Deseori subiectul tratat în imagine ne pot stârni sentimente sau amintiri uneori care nu ne fac plăcere şi vom spune că nu ne place fotografia, altcineva auzindu-ne părerea poate trage concluzia că fotografia nu este bună. Altor persoane este foarte posibil să le placă acea imagine.

Subiectivismul este o trăsătură umană şi depinde de cultura noastră, experienţele trăite şi de bunul simţ. Un dram de subiectivism este normal, până la un anumit punct.

De remarcat faptul că fotografii sunt mai subiectivi când judecă fotografiile altor colegi. Nu mă refer aici la o critică constructivă. Ci la păreri menite cumva să discrediteze “concurenţii” în ochii publicului. Deja vorbim de un subiectivism extremist.

În altă ordine de idei subiectivismul este influenţat şi de notorietatea autorului. Unele imagini pot fi apreciate ca au fost făcute de X-ulescu… Sau poate că nu ne place X-ulescu…

 

 Creativitatea şi subiectivismul

Personal cred că între subiectivism şi creativitate este o strânsă legătură.

Cum putem defini creativitatea în fotografie?

Păi primul pas constă în a accepta că istoria fotografiei nu începe cu noi! Că noi nu suntem cei mai tari fotografi de pe faţa planetei şi nici nu o să mai fie alţii după noi!

Creativitatea constă în capacitatea de a aduce ceva nou, inedit!

Cum poţi aduce ceva nou dacă nu cunoşti ce au făcut alţii înaintea ta? Cum poţi avea capacitatea de a aprecia o fotografie atât estetic cât şi ca noutate dacă nu cunoşti alte mii de fotografii făcute în aproape 200 de ani de fotografie?

Subiectivismul nesănătos se manifestă la persoanele fără o bogată cultură vizuală. Argumentele lor stupide nu pot fi contrazise pentru că sunt dezarmant de naive şi bazate pe interesul personal. Refuză cu încăpăţânare orice părere exterioară!

Cu cât un fotograf cunoaşte mai multe, devine mai tolerant şi mai deschis la noutate şi la cei din jur. Pe de altă parte recunoaşte şi acceptă că mai are multe de învăţat şi experimentat.

 

De ce nu toate imaginile sunt bune?

În altă ordine de idei nu trebuie să ridicăm la rang de artă orice nulitate neînţeleasă!

Sunt autori cărora nu poţi să le demonstrezi că fotografia lor nu este suficient de bună pentru a fi arătată şi nici nu acceptă, pentru că au o lipsă de cultură, educaţie şi bun simţ.

În fotografie există câteva criterii, să nu le spunem reguli, de care trebuie să ţi cont. Nu vom intra acum în detalii poate într-un alt articol legat de fotocompoziţie.

Respectarea acestor criterii te vor ajuta să faci fotografii mai bune dar nu îţi garantează succesul, abaterea de la ele te poate ajuta să faci fotografii ori foarte bune ori foarte proste. Foarte bune dacă abaterea este una justificată şi inedită.

Mulţi fotografi scapă din vedere şi interesul publicului faţă de subiectul prezentat, în cazul fericit dacă avem un subiect.

Ce vor fotografii ? Ce vor privitorii? Întrebări pe care ar trebui să le aibă fiecare fotograf, ce doreşte în primul rând de la el, ce doreşte de la public? Cărui public se adresează?

În final important este ca fotograful să se adreseze publicului pe a cărui limbă vorbeşte.

Totuşi de ce nu toate fotografiile sunt bune? (cu siguranţă sunt câţiva care aşteaptă un răspuns mură în gură),  în principal pot fi două cauze, prea puţine elemente şi lipsa unui mesaj concret sau prea multe elemente şi o imaginea prea încărcată astfel încât importanţa subiectului şi a mesajului nu poate fi distinsă din multitudinea de informaţii vizuale. Menţionez că nu putem generaliza, pot exista şi cazuri particulare… Şi o luam de la capăt, despre gusturi despre opinii şi despre subiectivism!

 

 Subiectivismul pozitiv

Putem vorbi de subiectivism pozitiv atunci când părerile sunt constructive. Sunt menite să te motiveze să faci următoarea imagine şi mai bună, să te facă să înţelegi că undeva poate ai greşit şi tu nu vezi. Să te motiveze să fi mai creativ.

Observând multe jurizări de concursuri foto, pot spune că există un nivel al fotografiei la care toţi membrii din juriu sunt de acord ca o imagine într-adevăr este bună şi merită premiată dar şi la acea imagine vor fi critici în care vor spune ca se putea şi mai bine dar acceptă că deja imaginea este bună. Aici vorbim de un subiectivism pozitiv şi care este inevitabil.

Gura lumii

E menită să bombăne, are un singur scop: să critice, să bârfească, să irite…

Aici intră frustraţii si înapoiaţii mintal.

Nu ne interesează!

Autor Daniel Bălţat -  www.danielbaltat.ro

 



Te-ar putea interesa si urmatoarele articole:


Comentarii


Un comentariu la “ Fotografia, subiectivismul şi creativitatea”:



  1. Foarte sincer și la subiect articolul. Recomand citirea lui de către toți cei care au tangenta cu fotografia fie ei fotografi sau clienți.
    Aștept cu nerăbdare următorul articol despre Fotocompozitie pentru a învăța înțelege și asimila informații fie ele noi sau deja cunoscute. Nu degeaba se spune ca repetiția e mama învățăturii.
    Cu stima si respect, Mihai (Misu pentru cunoscuti)




Adauga comentariu:


XHTML: Poti folosi aceste etichete : <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>


unu + 7 =

  • O vorba

    O fotografie nu trebuie explicata, trebuie sa vorbeasca de la sine.